La Scăiuş cehii au ajuns odată cu al treilea val de colonizare, organizat de autorităţile ungare între anii 1862-1865. Între anii 1795-1800 în localitate a bântuit o epidemie de ciumă care a secerat o treime din populaţia existentă aici. Tocmai de aceea au fost aduşi aici cehi, slovaci şi ruteni. În 1890 familia slovacă de religie greco-catolică Martiac a cumpărat o icoană a Sfintei Fecioare şi a pus-o în capela greco-catolică. La 30 septembrie 1934, la sfârşitul vecerniei, icoana a lăcrimat. Acest lucru s-a repetat şi în ziua de 15 octombrie. Acest fapt inexplicabil este sprijinit de numeroase declaraţii date sub jurământ şi a fost verificat. Nu poate fi vorba de imaginaţia cuiva (sunt 144 de declaraţii) sau de vreo escrocherie. În fiecare toamnă este organizat un pelerinaj la icoana Sfintei Fecioare de la Scăiuş. Între anii 1948-1989 pelerinajele au fost întrerupte.