Ne trezim la 4 dimineaţa cu dorinţa de a ajunge la Ravensca cât mai devreme. La 5 fără un sfert suntem gata de plecare! Dis-de-dimineaţă, învioraţi de vremea răcoroasă, pornim a doua oară spre satul Ravensca. Prima oară l-am vizitat cu un an şi jumătate în urmă, în 18 noiembrie 2011. De data aceasta suntem chiar la începutul verii, 22 iunie 2013. Plecăm din Reşiţa pe valea Minişului şi oprim la lacul artificial Gura Golumbului pentru o mică pauză. Cu cât mai mult ne apropiem de Bozovici, cu atât ceaţa se îngroaşă mai tare şi răcoarea se simte tot mai pregnant. Din Bozovici virăm la dreapta. Pe indicator scrie Lăpuşnicu Mare. De aici configuraţia drumului se schimbă şi suntem nevoiţi să încetinim mersul cu maşina. Apar tot felul de cratere în asfalt. Pe unele porţiuni suntem nevoiţi să mergem chiar cu viteza întâi. Răsăritul soarelui l-am ratat deja din cauza carosabilului necorespunzător. La ora 7 şi 15 minute ajungem la intersecţia spre Ravensca. De aici mai avem 17 km pe un drum pietruit, dar mai acceptabil decât asfaltul presărat cu cratere.