În centru ne oprim lângă capela sfântului Ioan Nepomuk şi încercăm să intrăm în contact direct cu localnicii. Nu durează mult şi apare un bărbat cu toporul şi sapa pe umăr... Nu fugăreşte însă pe nimeni cu ele, ci merge la muncile câmpului. De asemenea, aflăm şi motivul pentru care multe case sunt neîngrijite, cu lacătul pe poartă sau pur şi simplu abandonate: locuitorii lor sunt plecaţi pe meleaguri mai vestice (Cehia), în căutarea unui loc de muncă şi a unui trai mai bun. Ne luăm pe urma unui indicator turistic amplasat aici de turiştii cehi şi înaintăm pe firul pârâului spre Gaura lui Filip (Filipova Díra). Apele pârâului sunt umflate la maximum. De la poarta unei case suntem observaţi de câţiva localnici. Nu ne este greu să înfiripăm un dialog cu ei. Din spusele lor, în comună nu mai sunt nici măcar 300 de persoane.