După 10 minute suntem deja la intrarea în sat. Aici aruncăm o privire spre Dunărea în formă de triunghi şi surprindem un om care se întoarce în sat cu o mică turmă de oi. Eolienele pentru producerea curentului electric parcă s-au mai înmulţit de la ultima noastră vizită, pe care am făcut-o aici cu doi ani în urmă, în 22 martie 2012. Te şi sperii de umbra şi vuietul lor! Trecem pe lângă biserica romano-catolică, admirăm casa renovată de Federaţia Caritas din Republica Cehă aflată vizavi şi câţiva paşi mai încolo dăm de căminul cultural din sat. Toate sunt foarte bine aranjate şi întreţinute. Bineînţeles că iarăşi suntem recunoscuţi şi bucuroşi intrăm în vorbă cu oamenii de pe uliţă. Trecem şi pe la biserica evanghelică, aflată acum în folosinţa baptiştilor din localitate. Lumina caldă a apusului învăluie satul într-o lume ireală şi fermecătoare a basmelor.